Rebel Monk - [ E lumea mea ] Pe jumatate iesit Lyrics

Ajunge la ieşirea din spital. Îşi domoleşte ritmul paşilor şi bătăile inimii... Se uită cu atenţie la geamurile securizate.
Gardianul care păzea intrarea doarme pe un scaun. Ce convenabil! Trebuie totuşi să aibă mare grijă...

Se lipeşte de zid, simţindu-i cu palmele răceala tipică unui spital. Îşi numără paşii şi se concentrează să nu scoată nici cel mai mic zgomot... Ajunge în spatele gardianului, se ghemuieşte şi păşeşte încet spre scaunul lui. Se opreşte pentru o secundă, trage lent şi adânc aer in piept, şi întinde mâna să-i scoată cheile din buzunar. Se opreşte la nici cinci centimetri de el, şi răsuflă încet, încercând să se mai dezmorţească, să se relaxeze. Îi trage încet cheile din buzunar, prinzându-le pe rând pe fiecare, pentru a nu face zgomot. Se mai opreşte puţin, să vadă dacă gardianul are vreo reacţie, apoi se ridică cu grijă de lângă scaunul acestuia, şi se îndreaptă către uşă.

Descuie încet uşa, încercând să amortizeze sunetul produs de încuietoarea metalică ce sare de la locul ei. Strânge din dinţi. Se roagă ca gardianul să nu audă şi să nu se trezească. Întoarce uşor capul, gardianul încă doarme. E perfect! Deschide uşa încet, şi face primul pas afară... Mai pune unul... Simte un fior pe şira spinării, neobosindu-se însă să îşi dea seama dacă e de la briza pe care nu a mai simţit-o de luni întregi, sau dacă e de la sentimentul crescând de libertate...

Inspiră adânc.