Gata,
Deschide-i toate porţile..."
Îmi curgeau nopţile-n zgomote, parcă de apă, păi îmi tropăie roţile de targă-n galop, în spre praguri şi porţi şi guri de morţi.
"Mă vezi. Poţi?"

"Nu", am sânge pe ochi, văd lopeţi sapă gropi, un corb la picioare-mi, pare că,
Poate, sunt gata de moarte. Doctore, mă desparte doar un gând de ape.
Sunt plin de gunoi, cu voi, voi muri-n voia mea, ne vedem în viaţa de apoi,
"Dacă există aşa ceva..."

"Mă trezesc..."
Trosnesc, faşele-n tăceri ude, de roşul meu orb şi mat,
Mă văd, mort în priviri, ce-mi caută, moarte în corp şi cad,
Şi ud cu lacrimi, culoarea-i parcă de crini, alb.
Albe umbre, în rânduri, priviri.
Alte atele, pe gânduri, lumini.

Acum şi masă asta de fier, devine cu mine, e fuzibilă,
c__ şi masca asta de frică, devine, vizibilă...

Perfuzia mă-mbată mai greu, beţie de spital că
Sub caldura sângelui meu, insuportabilă mă
Opresc, rugină-n palme când tuşesc, ce grotesc.
Doctore, ameţesc...
Simt c__ mă amestec, cu sânge şi fier, tu înger să fii el,
Că eu în ger deger, deget cu deget. "De ce te duci sus?"
Pai văd un apus şi parcă şi targa tace. "Am ajuns?"

Văd un bisturiu în viscerele bustului, ce un bistru vis îmi cere, zbor trist
Şi răzbat deschis, închid un ochi, aud un puls, cade din venele mele, scade
Smuls din inima, ce-mi bate ora fixă, sunt în dureri. "Rezistă..."

Şi răsar închis, închid şi celălalt ochi, împuns de seringă şi iar tresar
În sunete demenţa, iar în ser desenez sedimentele de insurgenţă.

Deschid înăuntru ochii, să văd ce mai pot...

Şi te văd, doctore cu masca ta la gură, cu ochii-nchişi în corp
Când moartea stă şi te înjură, în jur ura, în joc eu, jumătate mort.
De ce, nu mă mai doare? De ce pleci? De ce sunt rece?
Unde ieşi? "Lasă, trece..."

Îl văd c__ tremură, se chinuie,
Mă curăţă, mă ustură acul din drenă.
Acum, vezi, cruţă-mă tu doctore, vreau să trăiesc,
Anunţă-mă când moartea vine, vreau să mă feresc,
Şi mă ridic, din nimic, zadar deces, zi-mi de ce-s mort în faţa mea;
Mă uit la targa asta de fier sec, la mine mort, la drum să plec. "Aşa..."

Spirit prin spital, văd patul meu, adoarme singur, în salonul sidefiu,
În el o văd plângând, v-a doarme singură şi ea, pe mine aşteptând,
Şi eu n-o să mai fiu. "Te iert". Ştiu. Pârinţii pe culoar:
Tată cărunt, ca o ninsoare pe cărbunii stinşi, în tine iarna. Iartă-mă.
Mamă, cu lacrimi în palmă, şi ochii de mare calmă. Iartă-mă iar. Iată-mă...

Şi doctorul, se apropie şi zice:
"Îmi pare rau..."
Şi liniştea curge pe obraji.
"Îmi pare rău că a durat aşa de mult, el va fi bine"
"Vreau să mă laşi..."

Şi văd moartea, c__ iese din sala de operaţie, şi intră-n cea de gardă,
Şopteşte supărată: "Lăsăm pe altă dată?" şi-mi zâmbeşte,
Bagă o mână-n buzunar,
Ridică din umeri şi pleacă...

"Trăieşte..."

See also:
JustSomeLyrics
77
77.47
Utatsuki Kaori Do you know the magic? Lyrics
Michell Uceda Que voy a hacer Lyrics