Toma Caragiu-Fabula[1] Lyrics

(sună telefonul)
- Da... da eu... eu da... ce faci? Parcă l-am chemat pe Mateiaş. Bine, bine...
(intră Mateiaş)
- Să trăiţi.
- Noroc Mateiaş! Ce faci? Îmi pare bine că te văd. Ia loc... ia loc... Mateiaşule, Mateiaşule... c__ îţi merge?
- Bine.
- Bine.
- Bine, să trăiţi.
- Eh... eşti mulţumit la noi.
- Păi se poate, c__ să nu fiu? La noi în intreprindere toată lumea este mulţumită.
- Toată lumea...
- Toată lumea...
- Toată lumea, da... Câştigi bine?
- Bine, dar e loc şi pentru mai bine.
- Este, este! Văd că te descurci aşa... scri şi la presa locală.
- Ah, încerc şi eu, amator ştiţi...
- Amator?... Eşti, c__ le spune ăstora... satiric.
- Mai mult sau mai puţin.
- Da, e na... satira e o armă, nu?
- Păi da, e.
- Este... şi dumneata tragi!...
- Nu trag. c__ o să trag?...
- c__ nu tragi, dar ce faci?
- Scriu...
- Scri... dar tragi... tragi, tragi, că de-aia e armă!... Spune mă maestre mă, de unde îţi alegi dumneata subiectele, de unde te inspiri, din viaţă nu?
- Păi da... viaţa e sursa.
- Da... viaţa e sursa, viaţa, aşa este... Uite să citim ce ai publicat dumneata ieri, fabula asta care a apărut... Aicea scrie aşa: elefantul, vrăbiuţa plus bursucul şi maimuţa, muncesc cu aprindere, la o intreprindere. La ce intreprindere?
- Una imaginară... e fabulă.
- Fabulă, fabulă măi maestre mă, dar unde baţi cu ea aşa?...
- Nu bat nicăieri.
- Nu baţi?
- Sigur că nu bat.
- Păi scrie aicea - vrăbiuţa e secretară, frumuşică şi sprinţară, iar director elefantul, care face pe... pe...
- Verbantul... n-am găsit altă rimă, să trăiţi.
- Dar parcă nu spuneai că scri aşa din imaginaţie, că viaţa e sursa...
- Da, e... e...
- E... dar de viaţa cui te legi dumneata? Cine este elefantul şi cine este vrăbiuţa? Hmm?!
(intră secretara)
- V-am adus mapa, la semnat.
- Multumesc... Vrăbuiţa, eh?
- Vai, dar c__ pot să-mi permit să fac...
- Păi de ce nu poţi să-ţi permiţi dacă e fabulă, eh? Şi dacă ea e vrăbiuţa... atunci eu... eu cine sunt?...
- Vă dau cuvântul meu că...
- Vai, stai, stai, stai... tovarăşul Mateiaş, stai să mai citim... Elefantul a avut de dat un raport c__ a lucrat, câte alune avea în plan, câte a cules pe an, fildeş cât a folosit, cât a economisit... însă tot ce a raportat era binişor... binişor... umflat. Umflat nu cu pompa, ci cu... cu...
- Trompa... n-am găsit altă rimă.
- N-ai găsit altă rimă... da, da, da... în schimb dincolo ai găsit, i-auzi... să nu cadă-n disgraţie şi să ia o deco... o deco ce?
- Vă dau cuvântul meu că nici nu m-am...
- Da!... Lasă măi!... Îţi găsesc şi eu dumitale o rimă: foaie verde, drum de fier, mite paşte un trans... trans...
- ...plant!
- Ha, ha! Nu, nu, nu un transplant - un transfer. D'neata ai auzit de Vinţul de Sus?
- ...
- E, n-ai auzit dar o să faci fabule la Vinţul de Jos. Hai să citim mai departe...
- Mai departe de Vinţul de Jos?
- Nu, mai departe ce scrie aici... Vrabia dactilografă, a făcut o mică gafă. De la poartă a ciripit unui vechi şi drag iubit, un bursuc cu părul rar... un bursuc cu părul rar, din serviciul financiar, dar bursucul ameninţă că dă totul în şedinţă, poate un tigru o să apară din pădurea tutelară, bursucul aruncă bomba, şi elefantul îşi pierde... ce-şi pierde elefantul?
- Trompa... n-am găsit altă rimă.
- N-ai găsit... mă rog, mă rog, mă rog... să zicem că noi nu ştim cine este elefantul şi că nici nu ne interesează. Nu, nu ne interesează... Dar cine e bursucul?
- Unu imaginar, unu care trăieşte în pădure...
- c__ mă maestre mă? c__ mă maestre?... Lucrează la serviciul financiar şi trăieşte-n pădure... Cine te crede asta? Pe cine prosteşti dumneata?! Las c-aflăm noi! Aflăm noi imediat!!
(sună soneria, intră secretara)
- M-aţi sunat?
- Da... fi drăguţă tovarăşa vrăbiuţă... eh, tovarăşa secretară şi cheamă la mine pe tovarăşul bursucul.
- Pe cine?
- Las' că şti dumneata. Bursucul cu părul rar din serviciul financiar.
- Nu cunosc nici un bursuc.
- Unu vechi, vechi drag şi iubit, care i-ai ciripit, bursucul care aruncă bomba ca să-mi taie mie...
- Trompa...
- Trompa, da... n-ai găsit altă rimă, da, da... n-ai găsit... cine-i bursucul?
- Eu n-am ciripit nimic.
- Cheamă-i la mine pe toţi de la financiar... văd eu care are părul rar!
(intră trei bărbaţi cu părul rar)
- Să trăiţi...
- Să trăiţi...
- Să trăiţi...
- V-am invitat la o... discuţie amicală... este aicea şi prietenul meu Mateiaş.
- Să trăiţi...
- Dar spuneţi-mi vă rog aşa... când discutaţi aşa între dumneavoastră, dar sincer nu... ce porecle vă daţi? Uite, de exemplu, mie mi se spune elefantul, este Mateiaş?
- N-am găsit altă...
- N-ai găsit altă rimă, da... Vouă c__ vă zice?
- Ştiţi... când glumim, că mai glumim şi noi...
- Dar numai în pauza de masă...
- El îmi zice mie...
- c__?
- Bursucul!
- Pentru că şi el îmi spune mie...
- c__?
- Bursucul!
- Dar câţi bursuci sunteţi la servicul financiar?!
- Noi trei şi o bursucă la caserie...
- Păi bine mă maestre mă... de ce n-ai scris şi dumneata o fabulă mai clară... c__ e boul şi viţelul. Ştiam cine-i boul, ştiam cine-i viţelul... ce mă fac eu cu atâţia bursuci pe capul meu?
- N-am găsit altă...
- N-ai găsit altă rimă!! Vă salut!
- Să trăiţi...
- Vă salut!!
- Să trăiţi...
(sună soneria)
- Da... da... am înţeles, e bine... adică numai bine, sigur, sigur... o să vă aşteptăm cu plăcere, cu plăcere. Am aflat cine-i bursucul, în schimb vine tigrul de la pădurea tutelară, bursucul care aruncă bomba, ca să-mi taie mie...
- Trompa...
- E bună rimă, e rimă bună! E foarte...